A fi sau a nu scrie, poezie

  De-aş pierde scrisul printre vase nespălate Şi rufe neîmpachetate Chiar crezi că nu m-aş mai putea bucura? Eu zic că nu, tu zici că da. Acelaşi eu în ambele păreri Mă contrazic şi azi ca ieri, De parcă totul se măsoară în cuvinte Şi fără ele nu pot merge înainte. Metri, litri, kilograme, Stări…(Continue Reading)

Lunga călătorie a boabelor de cafea, de pe crenguţele arborelui, până pe buzele mele

    E firesc să nu ne cunoaştem soarta, la fel cum e firesc să avem impresia că o cunoaştem la fiecare răscruce, când părăsim un drum pentru altul, convinşi fiind că toţi paşii adunaţi la un loc au fost merşi cu exact acest scop: de a o lua într-o altă direcţie. Nu doar că…(Continue Reading)

Bacalaureatul şi luna plină

    De ceva vreme mă gândesc la luna mea din Piteşti, cea din dormitorul meu. Luna aceea era în stare să scoată din mine o paradă de cuvinte deloc modeste la adresa ei însăşi, prin stiloul meu. Mă scotea pe pervazul ferestrei de câte ori era plină în toiul verii. Uneori reuşea să o…(Continue Reading)

Trăiesc un (ne)sfârșit șir de începuturi

  Am trăit treizeci și de ani pe traiectoria unei pietre aruncate peste apă, care face din loc în loc cercuri mari, din ce în ce mai mici. Așa am trăit și eu, circular. În fiecare perioadă din viața mea am trecut de mai multe ori prin același loc, atât cât să nu-mi uit itinerariul.…(Continue Reading)

Confruntare cu excesul de cuvinte

  Sunt consumatoare de cuvinte și devorată de ele în același timp. Am obosit să alerg după cuvinte, să le caut cu pixul, cu tastatura, cu ochii. De câte ori le permit, îmi invadează mintea și timpul. Le citesc și parcă lumea întreagă este făcută din ele: castele, oceane și constelații născute din cuvinte care…(Continue Reading)

Ce fericire că eu sunt eu şi nu altcineva

  O, dacă ar fi să adun la un loc toate înfăţişările pe care le-am adoptat de-a lungul anilor, drept chip sau scut, aş putea interpreta de una singură rolul tuturor personajelor dintr-un roman scris de Garcia Marquez, fără ca acestea să fie înrudite. Într-un final, nu mai este vorba despre asta atunci când mă…(Continue Reading)

În Pitești, cu drag și dor

Au trecut 8 ani de la lansarea primei mele cărți la Biblioteca Județeană din Pitești și vara aceasta mă reîntorc în aceeași sală, cu cea de-a treia carte publicată. Cu “Orașul din viața mea” încheiam capitolul adolescenței piteștene, oferind orașului meu un elogiu de neșters. Cu “Selfie în oglindă. Când femeia devine mamă” am deschis un capitol…(Continue Reading)